Nu eu sunt cel care-si ia adio de la Africa (e chiar placut aici, sic) ci echipa nationala de fotbal a Romaniei impreuna cu olteanul pokerist care nici macar nu stie sa se retraga cand e timpul. Sunt dezamagit mai ales cand interesele personale sunt puse mai presus de interesele tarii. Pare o tendinta specifica romanilor, in toate domeniile e la fel: in economie, in politica, in sport. Nu ne putem vindeca!
mi-a placut mult articolul asta pe aceeasi tema:
http://blog.bridgephoto.net/2009/04/01/statuile-sunt-mai-mari-decat-oamenii/
Pe cind ne luam adio de la World Cup, culmea ironiei, eram la Johannesburg. Si daca asta nu era de ajuns, sorferul meu era un sirb foarte prietenos si vorbaret; fericit, ce mai!
@Florin: ironia sortii… btw, la Alger nu vii?
Din pacate nu am in plan. Mai stau si eu pe acasa, si atunci ma restring la calatorii in centrele zonale. Ma chinui acum sa obtin o viza de Nigeria